Blogu’ lui Laurentiu (ASHA)

Sa vedem cum e cu sondajul asta pe care-l pusesem pe blog si care a disparut subit la mutarea pe noul domeniu si pe noul format, disparitia lui generand alte intrebari suspicioase….
Optiunile erau urmatoarele:
1. am semnat cel mai important contract din viata mea
A intrunit ceva voturi. Si daca am semnat, cu siguranta nu cu Baseasca, ca Baseasca a luat Voltaj.
2. am castigat la loto
V-am aratat deja unde ma mut. Dar deocamdata mai creste pot-ul ca sa pot sa-mi iau si calutzii.
3. m-am insurat
Read the rest of this entry »

Popularity: 50% [?]

Ma intreaba Ana daca-s si eu catindat independent. Nu prea ma tenteaza politichia. Cel putin deocamdata. Desi, daca stau bine sa ma gandesc, cand eram mic, mic (nu ca acu as fi mare rau)- pe vremea lu Ceasca, ma intreaba o vecina la lift:
“Tu ce vrei sa te faci cand o sa fii mare?”
Si eu raspund cu nonsalanta, spre consternarea vecinei care facuse niste ochi maaaaari si nu stia cum sa ma opreasca (nu de alta dar eram in holul blocului si putea sa ma auda vreun vecin “binevoitor”):
“Eu cand o sa ma fac mare o sa ma fac presedinte si secretar general”
))
Micul comunist. ) De-aia ma face colegu Stefan tot timpul “pionier”. Stie el ce stie.

Popularity: 21% [?]

Aproape o luna… Ce sa fac, daca sunt prins in alte chestiuni…

In fine, iata si pozele.
In primul rand orasul.

Read the rest of this entry »

Popularity: 78% [?]

Da, am facut-o si p-asta. Am fost la Amsterdam. M-am intors. Cu dureri de cap si probleme de memorie. De la ce oare? )
Daca-mi aduc bine aminte, am citit o parte din comentariile primite la ultimul meu post chiar din Amsterdam. Si am vrut sa va si raspund. Ashea, sfidator. Sa va spun: sic, sunt la Amsterdam…si mi-e foarte bine . Dar… cred ca am uitat. De fapt nu-mi aduc aminte de ce n-am scris. Nu-mi aduc aminte cam de nimic. Cand am aterizat? Cand am ajuns la hotel? Cand am facut cumparaturi? Cati bani am cheltuit? Habar n-aaaaaaaaam. )

Si nu, nu-s nici suparat, nici trist. Se pare ca nu s-a inteles prea bine mesajul meu anterior. Hehe. Am fost prea subtil? Bine, bine, recunosc. Nu am scris prea frumos. Dar m-am distrat. Am fost ironic. Si putini s-au prins cu cine! Cateodata imi permit si picanterii de genul asta. N-am voie?
Am trei “anonimi” care mi-au comentat articolul. (Ah, ce-mi place mie asta cu anonimitatea. N-as putea sa vorbesc cu google astia sa nu mai lase omul sa se semneze “Anonim”? Sa il oblige sa puna acolo o semnatura, ceva. Gen “Vasile”. Sau “Marcela”. Sau…”Wonder woman”. Ceva)
So…
Multumesc pentru urarile de nou an. Multumesc si pt cuvintele frumoase de genul “ai darul de a zice lucrurilor urate – nume frumoase”. Ei bine, uneori ma mai joc si invers. Si ma joc cu cuvinte “urate”. De fapt chiar imi place de multe ori sa ma joc cu expresii “urate”. Dar va asigur ca, uneori, cacatul in sine sau doar cuvantul care-l denumeste poate fi ceva inaltator. Depinde de unde-l privesti. Vezi teoria relativitatii.
“un alt an crizat…pacat”. Nu am lasat intamplator sa imi “scape” cuvantul “criza”. Hai maaa, voi chiar credeti ce ne zic astia la TeVe? N-ati vazut si voi Zeitgeist? Poate nu. Il gasiti aici.

Acum, nu e cazul sa credeti tot ceea ce spun astia dar… Va trimit la o alta insemnare de-a mea. Asta cu “Inchideti televizoarele”. Na! Ca citez din mine ).

“Nu pot sa nu ma duc cu gandul insa si la teoria conspiratiei. Am citit prea mult despre asta ca sa nu ma gandesc si la asta… War against terror, ha? Ura, razboi, arme… cea mai mare afacere din istoria omenirii. Bombardati cu ura … dam nastere doar la ura.”

Deci… acum un an eram bombardati cu “ura, razboi, razboi, ura”. Acum cu ce suntem bombardati? “criza, foame, recesiune, criza…criza…criza”. Nu vi se pare dubios de familiar? Culegi ceea ce semeni, right? Da, doar ca unii seamana criza… si tot ei culeg “roadele”. Nu vreau sa-mi inchipui cam ce averi se fac si se vor face in “criza” asta. Si nu de bani e vorba. Nu banii sunt averea. Banii sunt niste hartii fara valoare. Avere inseamna proprietati, aur… Chestii pe care unii o sa le cumpere ieftin perioada asta. Deci. Nici o criza. Nu murim de foame. Eu unul mi-am promis sa profit si eu de “criza” asta. Nu numai altii. Aveti ceva de vanzare? Hai, ieftin, ca e criza!
Unde eram? V-am spus io ca am probleme cu memoria. ). La primul comment. Cu criza am spus, ce mai era de spus? A, da. “Fiecare din noi e un instrument pentru ceilalti pentru a-si indeplini visul.” Contrar altor opinii, ce considera absolut blamabila aceasta afirmatie si aceasta conceptie de viata, eu o consider teribil de corecta(si aici cuvantul teribil nu e folosit ca fiind neaparat un lucru rau, dimpotriva). Numai ca unii sunt constienti de asta, altii nu. Unii sunt constienti ca si ei la randul lor sunt niste instrumente, altii au impresia ca numai ei au dreptul sa ii foloseasca pe altii drept instrumente… Deci, maestre,in principiu, ai dreptate. Apropo. Aceasta apelativ – “maestre” – este un apelativ dintr-un alt comment, la un alt articol de-al meu. Nu stiu daca esti acelasi “anonim” dar cu aceasta ocazie o sa raspund si acestui text:

Dar invatamintele de genul “haideti sa ne iubim in loc sa ne scoatem ochii”, “make love not war”, etc. sunt valabile pana ajungi cu masina intersectie si refuza un dobitoc sa-ti dea prioritate. Nu-i asa ca-ti vine sa-l ucizi? Dai geamul jos (de la buton?), iti versi toata ura intr-o injuratura bine ticluita, dupa care mergi mai departe.
Si tot asa…
Cred ca esti tu intr-o perioada mai sensibila, sau pozezi.
Sa auzim numai de bine!

O sa raspund acum pe scurt: Nu. Nu dau geamul jos. Pentru ca n-am geam. Mi-am luat motor! De acum un an . Are si ceva butoane si o maneta de care tragi si iti vine aerul conditionat bizonic direct in fata. Si da, uneori mai pozez. Pe motor. ))
O sa incerc sa revin mai in detaliu asupra acestui aspect si asupra teoriei pe care imi bazez actiunile si gandurile.
Revenim la comentariile de la “De cacat”.

Cat despre optimismul mesajului “de cacat”, eu cred stimate domnule Laurentiu ca sunteti doar putin cam plictisit si revoltat pe stilul de viata!

Stimate domn/domnisoara (na, ca pot si eu), daca socotesti ca viata este o comoara ce se lasa descoperita pas cu pas, in fiecare zi, in fiecare minut si daca pentru descoperirea ei iti pui in lupta toate resursele si tot timpul (relativ) pe care-l ai pentru a descoperi fiecare colier, fiecare nestemata din ea … pana la ultima moneda …atunci da, recunosc, sunt putin cam plictisit si revoltat. Ar fi normal sa fiu asha. Si ar fi normal sa fiu asha mereu. Mai am atatea coliere si monede de descoperit…
Nu stiu daca sunt atat de interesant de citit. Ba chiar sunt absolut sigur ca vei gasi in biblioteca niste autori adevarati. Despre repertoriu, da, ai dreptate. Si eu vreau sa cant altceva decat Give me hope Johanna. Astept ziua aia in care pe piesa asta de doi lei jumate sa nu mai danseze nimeni in Becker Brau si toata lumea sa ceara in cor Love of my life! Se poate?
Cam asta e. Despre Amsterdam o sa va povestesc alta data. Nush de ce dar am impresia ca iar am fost ironic…
Later edit
Ha haaaaaa. Ce tare e ultimul comentariu! ) Aia cu esteticu’ e geniala:)

Popularity: 34% [?]

Sambata seara am primit raspunsul la rugamintea mea de pe blog. Niste clienti cu care deja ma salut de ceva vreme desi nu stiu sau nu-mi amintesc sa fi facut cunostinta (stau prost rau cu memoria vizuala … desi pe fete sigur le-am dansat … dragutze, dragutze) mi-au adus un cd cu cateva poze facute in seara aceea cu Nicu Covaci. Le multumesc si … mai astept si altele. Uimirea mea cea mai mare a fost cand mi-au spus ca vin tocmai de la … Ploiesti la Becker Brau. Asta a fost chiar tare! Deci avem clienti fideli in Ploiesti. Oau!
P.S. Facem pariu ca maine seara, pe la 7 asha… o sa primesc urmatoarea intrebare: Si, ia zi, care sunt fetele alea dragutze de la Ploiesti? ) Ie maritate domle, ie maritate!

Priviti la Stefan cata concentrare! )) Si mai radea de mine ca am scris pe blog ca “imi simt sufletul mugur de fluier”

Popularity: 21% [?]

Stimati telespectatori si radio-ascultatori va prezentam stirile pe scurt.
Summit-ul lu’ Peshte Prajit s-a terminat. Militienii au disparut de pe strazi. Si-au luat concediu ca erau tare obositi dupa excesul de “pulan”. Televiziunile au revenit la stirile cu violuri si omoruri. Excelent de altfel. Decat idioteniile cu anarhistii romani, macar cu astea suntem obisnuiti si stim cum sa procedam: schimbam canalul. Pe cand cu alea … m-ati lasat lat! Anarhisti ziceti, ha? Eu unu’ personal m-am inchis in casa. Nu de alta, dar daca ieseam pe motor, cu geaca si pantaloni de piele si cu rucsac in spate, era clar: ajungeam la stirile de la ora 17, 19, 20, 21, 22, 23 si in reluare dupa miezul noptii din jumate in jumate de ora pana dimineata: Anarhistul zilei a pus in pericol culoarul unic pe care se plimba Mr. Nine Eleven in limuzina sa blindata.

Si stiti ceva? Obsedat fiind de teoria conspiratiei, eu cred ca de fapt povestea “tzeapa Orange-ului de pe 1 aprilie” e tot de la domnu’ Tufis. Ca a dreacu fibra, ca va zic eu ca aia s-a intamplat, s-a rupt in doua locuri simultan fix cu o ora jumate inainte sa aterizeze Jumbo Bush-u. Bine si chestia aia cu hai sa ne inchidem telefoanele sa vezi ce paguba facem noi Orange-ului mi se pare o chestie de-asta tipic romaneasca, de hei-rupism mioritic. Plus ca nu-i frumos sa dai un astfel de reply la un mesaj de la revedere al unui om care a lucrat 9 ani pentru o companie in care a avut ceva de invatat si care se simte inca legat de oamenii care lucreaza acolo. Am publicat insa comentariul, asha cum am publicat toate comentariile negative de pana acum.

In fine. Si acum ca am scapat de emotiile profunde ce ne-au incercat ca popor saptamana trecuta )), va anuntam prognoza meteo pentru aceasta saptamana: vreme calda, insorita, maxime peste 20 de grade. Copacii din parcul din fata blocului meu sunt inverziti. Miroase a primavara. Se impune o plimbare cu motorul.
Am iesit la pensieee. Poate ma opresc in Cismigiu la sahisti )).
See yaa

Popularity: 27% [?]

Mai, mai, mai, ce agitatie mare! Ba ca nu bag lumea in seama pe blog, ba ca orgoliu de artist, ba ca viata de artist. Mdea, ce sa zic… suflet de vioara… ). Rapus fiind de geniul creator, ultima perioada mi-am petrecut-o scriind poezii si …
Imi pare rau ca va dezamagesc. Nici poezii, nici sex in grup. Chestii mult mai pamantesti m-au determinat sa “tratez cu spatele lumea de pe blog” cum zic unii mai rautaciosi…sau poate doar provocatori.
Si daca va zic ca doua saptamani am fost in demolari/varuiri/reamenajari acasa? Si ca am dormit mai mult in provincie? Si dup-aia dai si cauta canapele, saltele, comanda-ti pat, dulapuri and stuff? Maine imi vine salteaua!
Si daca va mai zic ca 3 zile am fost la Balchik? Si de odihna si de treaba? Dar poftim, m-am intors cu o veste buna: saptamana 27 aprilie – 3 mai cantam acolo. De la Paste pana dupa 1 mai. Ne-am facut noi socoteala ca toata lumea pleaca din Bucuresti de Paste si 1 mai si … v-am luat-o inainte. Va chemam la Balchik. Mai mult, am obtinut si un fel de exclusivitate pe cateva camere din hotelul Marina City pe perioada respectiva pe care sa le dam prietenilor, cunoscutilor sau … poftim, admiratorilor de pe blog pe care nu-i bag in seama:-P. Asha ca, bagati mare. Oferta e pe site-ul Marina City. Selectati limba engleza ca ma indoiesc ca mai stiti bulgareste mai mult de leganoshti detza. Si puteti face rezervarea prin noi. Simplu. Fara alte “costuri suplimentare”. Dar cu pile la receptie . In principiu eu as merge pe rezervat ori toata saptamana respectiva (210 Euro / 2 persoane / 7 nopti) ori pe weekendul cu 1 mai (100 Euro / 2 persoane / 3 nopti). In fine, promit ca revin cu Balchik-ul mai ales ca avem dreptul sa facem rezervari pana pe 6 aprilie cel tarziu deci tre sa ne grabim si noi si voi. Interesul nostru e sa va avem aproape.
Dupa Balchik… agitatie mare cu 1 martie si 8 martie, mai ales ca a picat o data cu inchiderea Becker Brau-lui vechi si mutarea tuturor clientilor la Becker Brau Live Music-ul nostru…pe care-l stiti…
Ce-am mai facut? Am facut site-ul ASHA Media Events: www.ashamediaevents.ro. Pe care tot imi promiteam ca-l fac de mult si… cam era cazul.
Iar acum sunt prins in cateva evenimente aflate in stadii diferite (negociere, pregatire, derulare).
Si…cam atatea scuze am. Suficiente?
Ah, da! Din 2 aprilie voi fi mult mai liber! Poate cu ocazia asta o sa scriu mai des. Va povestesc eu ce si cum.
Asadar, cuvinte cheie in ultima perioada(ca tot sunt la capitolul definit cuvinte cheie pt site-ul ASHA Media): demolari, canapele, Ikea, pat, Balchik, demisie, site, evenimente, bere, catering, flori, covorase, fanfara, lcd-uri, factura, contract, avans, bani. Maimutza. Si acu somn.
Ah, ce urasc sa scriu pe fuga!
Gata, noapte buna. Sau buna dimineata.
Best regards,
Me. Fitzosu’.

Popularity: 29% [?]

Ce veti citi mai jos este raspunsul meu la comentariile de genul :”Si de ce ti-ar fi dor de o chestie stabila cand nu mai esti de mult obisnuit cu una, cand tu in fiecare seara poti fi cu o alta femeie? Oare ce barbat nu ar vrea sa fie in locul tau?” M-am tot gandit ce ar fi mai potrivit: un raspuns “clasic” cu explicatii si/sau scuze sau o poveste din care fiecare sa-si traga propriile concluzii. M-am hotarat la cea de a doua varianta pe care o tot construiesc de cateva saptamani. Acum e gata. Enjoy. Nu cred ca mai e nevoie sa va spun ca nu e cazul sa cautati personaje in spatele unor nume fictive … intr-o parabola.

Povestea celor 1000 de amante

Era trecut de 12 dupa amiaza cand tanarul nostru domn se trezi. Cu greu, ca in fiecare zi. “Astazi avem de sarbatorit” isi zise el in gand si zambi. Se impinse mai adanc cu fruntea in perna pentru a evita ca lumina sa-i penetreze violent pleoapele ce refuzau inca sa se deschida. Intinse doar mana catre dreapta pipaind asternuturile, cautand parca ceva. Gasi doar un cearsaf mototolit. “Unde e?” isi spuse ridicandu-se speriat si deschise ochii. Privirea cazu atintita pe perna de langa el ce mai avea inca o adancitura – singurul semn ca nu cu mult timp in urma cineva fusese acolo.
“Ah, da, asha este, a plecat” isi zise el prabusindu-se inapoi in asternuturi si luind perna vecina in brate. “Hmmm, macar pe ea puteai sa o lasi sa doarma langa tine” isi zise. “Cum o chema? Ana-Maria parca.” Bruneta, focoasa, cu buze groase, sani mari si cu un fund obraznic. Exact asa cum ii placeau lui femeile. Ea insa, Ana-Maria, era mai speciala. Era numarul 1000. Ce usor a fost! Cate una pe seara, cum i-au urat odata cativa prieteni. In mai putin de 3 ani ajunsese la numarul 1000. Ce-si putea oare dori mai mult? Cati oare au ajuns la performanta lui? 1000 de femei! Se intinse satisfacut. Nu-i iesea din minte numarul asta: 1000!
“Eeeh, buna Ana Maria. Ce umeda era cand … ! Mmmm. Calda si umeda. Sau?”. Pe fata lui aparura niste semne de intrebare. “Sau cumva e Mihaela, fata de ieri seara, blonda aceea pe care o agatase in bar?”. Nu, nu, cu siguranta nu. Era Ana-Maria.
“De fapt, pe Mihaela, daca stau bine si ma gandesc n-am agatat-o in bar! Am agatat-o pe net!” . Una dintre putinele agatate pe net! Pai, de ce si-ar pierde vremea pe net cum fac toti ceilalti cand el are barul de unde poate agata atat de usor spre invidia tuturor barbatilor… “Una pe seara, asa zice lumea”. Pe Mihaela o agatase pe net. Fata cu numarul 999. Sau era 998? “Of, am imbatranit” isi spuse si intinse mana cautand ceva sub pat. “Stai putin ca ne elucidam imediat”. Dupa cateva secunde gasi ce cauta. Un caiet studentesc cu coperti cartonate pe care scria cu litere de tipar:

“Rezistenta. Comportamentul structurilor la solicitari simultane si multiple. Cedarea structurala. Prabusirea.”

Ii daduse un titlu ingineresc tocmai pentru a evita curiosii. Caci acolo isi tinea el lista. Lista femeilor care ii trecusera prin pat. Incepuse sa le scrie pe la numarul 60 cand a costatat ca nu mai tine minte exact ce si cum cu fiecare in parte.

Deschise caietul cu un zambet nostalgic pe fata si incepu sa-l rasfoiasca:

Simona. Hmmm… Prima lui iubita. “Am alergat 4 luni dupa ea si am stat 2 ani jumate. Ce pierdere de vreme…”
Erika. Ah, da, unguroaica perversa si nesatula. Prima lui partida de sex in grup.
Blonda de la medicina. Tanara absolventa de medicina. Prea perversa. Nu mai avea nimic frumos…
Andreea liceu. Fosta lui colega cu un an mai mica decat el cu care se reintalnise dupa ani de zile. “Ce reintalnire!” isi zise el zambind si dand cateva pagini mai departe.
Oana birou. Cat s-au mai ferit de colegi si cat a mai avut el de patimit dupa… niciodata n-a putut Oana sa priceapa ca patul e pat, biroul e birou si orice s-ar intampla intr-un loc nu trebuie sa se rasfranga in celalalt.
Roxana. Fata cu cerceii mari. “Ah, da, e fata cu care am facut concurs care rezista mai mult la bautura. Am ajuns dimineatza la 6 in apartamentul meu.”
Diavoleasca Ramona. Pacatoasa Ramona. Patimasa Ramona. “Cand intram in ea …parca era posedata. Normal, il avea pe diavol in ea” zise razand.
Gabriela. O tristete ii cuprinse privirea. Gabriela. Ce ochi. Ce zambet. Ce frumos dormea… ca un copil. Si ce urat s-au despartit. Dup-aia s-a mai combinat si cu … Oooffff. Daca ar fi… nu mai conteaza.

Se ridica brusc din pat si se indrepta grabit spre baie.
“Trezeste-te omule” Ajunse in fatza oglinzii. “Hai, zambeste” isi spuse singur. “1000 de femei. Azi sarbatoresti. 1000. O … MI … E…. O … MI … E”. “Hai, zambeste”. Isi fortza o grimasa pe post de zambet. “Hai, ca poti, vezi? Zambeste. O…MI…E”.
“GA..BRI..E..LA”. Brusc…ochii i se umezesc. Flash-uri. Ei imbratisati. Ea razand vesela. Prima noapte impreuna. Apoi privirea ei. Furioasa. Alergand pe strada … el dupa ea… Ea din nou furioasa. O farfurie zburand spre el. Un pahar de whisky spart. Ea geloasa, el razbunator. Amandoi orgoliosi si incapatanati. Combinatia perfecta.
“Lasa, mai bine asha. Mai bine una pe noapte si macar dormi linistit. Una pe noapte. O..MI..E”.
“Nu puteai sa te abtii, nu? De cate ori te-a calcat pe coada a trebuit sa te razbuni. Si i le-ai aruncat in fata…ca sa te simti razbunat…”
“Lasa ca a facut bine la orgoliu. Te scotea din minti. Ajunsesei sa nu dormi linistit nici o noapte. In fiecare saptamana mai trageati o cearta din aia interminabila care se termina obligatoriu cu jigniri”
“Dar cu aia mica, cu pustoaica, cu copilul ala minunat care te iubea… Cu Simo-pici. Erai prima ei dragoste! Cu ea ce-ai avut? Era un copil! Nici cu ea n-ai avut liniste.”
“Ba da. Prea multa”
“Niciodata nu e bine. Si pentru cine ai lasat-o? Pentru niste ochi albastri…”
“Mda. Ce teapa. Si nici macar nu erau albastri. Marina si lentilele ei de contact superbe.”
“Cat a durat? 3 saptamani? A meritat, nu? Sa distrugi prima iubire a unui copil pentru una care te-a lasat pentru un crai de Vama Veche.”
“SI..MO..PICI.” Flash-uri. Inalta, frumoasa, zvelta. Ce mandrete de fata. Ce copil…
“O..MI…E”. “O..MI…E”.
” 650 de brunete. 264 de blonde. 120 de roscate. 207 maritate. 465 combinate. 153 Aline. 198 de Cristine. 212 Mihaele. “
“O..MI…E”. “O..MI…E”.
“La dracu! La dracu cu o mie ale tale.So what? La ce bun? Care din ele ti-a ramas in cap? Care din ele ti-a ramas in suflet? Care? Care Alina? Care Oana? Care Raluca? Care din ele? Care?”
“O..MI…E”. “O..MI…E”.
“158 -prea slabe! 95 – prea grase! 216 – prea proaste! 99 – prea combinate! 145 – prea curve. 165 – prea conservatoare. 184 – prea frigide. 204 – prea largi. 110 – prea trecute! 145 – prea nebune! Prea…. “

Privirea i se umplu
de manie. Cu ochii inrositi se privi din nou in oglinda. Respira sacadat ca un taur nervos. “Nu te mai supoooooort” urla el la imaginea din fata sa.
“O mie de ce?” urla el. Tamplele ii pulsau frenetic. Un tremur nervos ii cuprinse intreg trupul ce se scutura spasmodic. Pumnii i se inclestara.
“O mie de GAURI!” urla el si pumnul lovi imaginea monstrului din oglinda.
Apoi inca o data. “O mie de GAURI!” Si inca o data. “O mie de GAURI! Atat!”
Se prabusi pe gresia rece a baii plangand si uitandu-se cand la pumn, cand la ce ramasese in locul oglinzii…. O MIE de cioburi. Unele mai mari, altele mai mici. Unele ramasera infipte in pumn sfredelindu-i de durere carnea. Respiratia i se calma incet incet. Se ridica, isi spala mana de sange si si-o inveli intr-un prosop.
Cu lacrimi inca in ochi se intoarse in dormitor si se arunca in pat luand o perna in brate. “E doar un vis urat. I’m too old for this shit” isi spuse si adormi la loc.

… langa pat statea stingher un caiet cu coperti cartonate pe care scria cu litere de tipar:

“Rezistenta. Comportamentul structurilor la solicitari simultane si multiple. Cedarea structurala. Prabusirea.”

Popularity: 21% [?]

din ciclul “Raspundem ascultatorilor”

Dienuta
Incep cu tine pentru ca e cel mai vechi comment… nu-mi place sa raman dator si chiar ar fi pacat… . O colega imi spunea deunazi ca expresia ta cu “ochii foarte mari si blanzi” este siropoasa si de liceu. Si ce daca? Mie mi-a provocat un zambet. N-am inteles insa de ce nu-ti place povestea despre M. Gelozie ? Sau? Caci daca am reusit sa identific corect seara de Becker… cred ca eu ar trebui sa fiu cel gelos, nu?

Taga
O alta prietena ce imi verifica des blogul zicea ca ce ai scris tu in raspunsul la “Aproape doua luni…” e scris parca sa ma vrajeasca pe mine. Cica daca ma cunosti cam asta e modalitatea prin care ma poti vraji… )). Ea ma cunoaste… m-o fi vrajit? . Dar mie mi-a placut comentariul tau. Cu o singura exceptie… vezi, la asta nu m-ai nimerit. . Eu vreau copii. Si abia astept momentul ala, cred ca am spus asta de o mie de ori, in care sa ma cert cu fi-miu pe trenuletzul insirat in mijlocul sufrageriei. Chiar, ziceam ca-mi fac un tricou sa-l port la club si pe el sa scrie mare: VREAU BEBEI! CAUT MAMA PURTATOARE! Uite-asha, sa mi-i faca si sa ma lase sa-i cresc eu! (Cred ca o ia razna mama daca citeste asta! ))) ). In rest, da, sentimentele alea sunt inegalabile… Si da, sunt oameni care se complac in ceea ce au … uite, si mie imi tot suna in cap niste cuvinte: “Eu vreau liniste. Nu mai sunt cea care credeai tu ca sunt”. Si imi vine in cap si unul dintre primele mele post-uri, ala cu “Original Sin”…

Catallegra
Asta cu se invarte roata mi-a sunat un pic a repros. Adica un fel de: ai vazut, acuma mai e si randul tau, na, trage ponoasele! Noroc ca eu nu prea cred in chestia asta cu ponoasele si cu … vine si randul tau. Randul tau vine ca asha ti-l faci, sa vina! Si nici asta cu ciclicitatea nu sunt de acord… Nu cred ca asta e ideea, cand te plictisesti de ce ai sa incepi sa-ti doresti din nou ce-ai avut si nu mai ai. Cred ca omul trebuie sa vrea “mai bine”-le! Asta e evolutie. Eu vreau mai bine! Nu vreau ce-am avut (ma rog… dac-as putea sa fac un tuning la ce-am avut…ar fi o chestie )) ).

Marie
Ai dreptate, se trage (si) de la frig. Mi s-a cam luat… Inca ma incapatanez sa merg cu motorul si am oroare de ziua in care va trebui sa-l las in fatza blocului pentru ca afara ninge. Si va trebui sa merg cu masina pana in Pipera si inapoi pierzandu-mi 3 ore din viatza aiurea pe la stopuri. Dar, imi pare bine ca m-am dezmortit, ca m-ati dezmortit… si ca am revenit.
Noiembrie e pe sfarsite… so, Marie, proiectul poa’ sa se numeasca Sweet December? Cin’ sa fie, cin’ sa fie??? In seara in care am publicat “Aproape doua luni…” am primit un sms:

“Du-te in weekend in club, alege o fata dragutza, ia-o acasa, petreceti sarbatorile impreuna si dupa revelion fugi cu ea in creierii muntilor cateva zile.”

As putea sa fac o lista! Chiar! Imi spunea o prietena de-a mea, ziarista… sa renunt la “De ce o mai iubesc pe M” si sa incerc sa zugravesc in acelasi stil toate iubirile mele si sa le las sa se recunoasca singure in povestile mele. Dar as putea sa incep asta cu cele dupa care oftez acum… Si abia apoi …poate… cu cele trecute. As putea … as putea sa las deoparte cel putin deocamdata “De ce o mai iubesc pe M“. Si sa incep ceva nou… care sa se cheme “Sweet November”. Sau “December”?

Popularity: 20% [?]

Bruckner … Bruckner …
Heheeeee… Dac-ai stii ce a generat comentariul tau, draga anonimule, referitor la Pascal Bruckner. Am primit diverse reactii pe mail, pe mess …
Unii mi-au spus ca gresesti si ca n-are legatura cu Bruckner. Altii m-au sfatuit in nici un caz sa nu merg in directia aia. Unii s-au apucat sa-l (re)citeasca.
Da, am citit Luni de fiere acum cativa ani si mi-a placut. Tin minte si acum… am primit-o de la o fata cu ochii ingrozitor … de verzi…cu breton frantuzit si mare fan “Amelie”… ce-am mai oftat dupa ea … .
Am citit si Iubirea fata de aproapele. Mai pe gustul meu parca …
Realist. Si modern.
Citeam recent o declaratie de-a lui Bruckner cum ca “Iubirea fata de aproapele” este “cartea revansei femeilor asupra barbatilor”. Poate tocmai de-aia mi-a placut. Pentru ca spune un mare adevar, acela ca nu numai femeile ci si barbatii sunt in aceeasi masura … ceea ce lumea numeste “curve”. S-a impamantenit treaba asta, ca barbatul are voie sa umble cu slitul desfacut si sa nu fie nici o problema pe cand, o femeie daca umbla cu fusta ridicata se cheama curva. De fapt … va las pe voi sa comentati treaba asta… Asta ca tot am ajuns cu povestea despre M la … o discutie “morala”. Va zic la sfarsit ce si cum…
Dar, ca sa raspund la intrebare, nu, nu am de gand ca povestea sa continue (daca va continua, ca am ceva dubii) in genul Bruckner. Primul motiv ar fi ca n-ar fi nimic original in asta. Al doilea este ca nu cred in ideea “e bine sa traim în conventia de a fi împreună cu jumatatea pana la capatul vietii, cu riscul de a ne distruge reciproc”. Si nu asta este ideea povestii despre M… desi…daca stau bine sa ma gandesc, am trait la un moment dat o experienta de genul asta… Al treilea motiv este legat de limbaj si de ceea ce spuneai tu, de maniera foarte explicita…care presimti ca o voi folosi si eu. De unde presimtirea asta? Doar pentru ca am spus ca “ne pipaiam in mijlocul strazii”? De ce? Tu, voi n-ati facut-o niciodata? Nu aveti fantezii de genul asta? Sa faceti, de exemplu, sex intr-un loc public? Oau! S-a oripilat cineva? De ce???
Sa ne intelegem, maniera explicita a lui Bruckner imi place. Imi plac lucrurile spuse pe fata. Nu-mi plac la el insa detaliile scarboase, duse la extrem (alea cu fecalele sunt de-a dreptul…). Deci daca prin maniera explicita te refereai la asta, ei bine nu… erotismul poate fi descris si altfel…de aceea o sa incerc sa stau departe de Bruckner si din punctul asta de vedere.
Cam asta cu Bruckner…In rest…iau de bun comentariul tau si-ti multumesc pt el. Si vezi ca ai dat idei cand ai spus chestia referitoare la un roman. M-a intrebat cineva daca as vrea sa public ceva…:D

Ma intorc acum la “chestiunea morala” din povestea despre M. Pentru ca va promisesem mai demult ca va voi chestiona cu privire la diverse “tabu-uri”, uite, hai sa vorbim despre acesta. Legat de moralitate, de fidelitate, de a insela sau de a fi inselat, de a avea o aventura…sau mai multe. Vreau sa aud, pardon, sa citesc parerea voastra. De preferat aici, pe blog, nu pe mail, mess sau prin viu grai.Va provoc la polemici!
Stiu, toata lumea spune: “Inselatul este cel mai ingrozitor lucru pe care poate un om sa mi-l faca”. Si totusi… TU ai inselat sau nu? Sunt curios cat curaj aveti… macar asa, sub acoperirea anonimatului…pentru ca altfel stiu…e greu sa recunosti asta. Chiar vorbeam intr-o seara, la club, dupa cantare, cu niste prieteni despre cat de “monogami” suntem facuti noi, oamenii. Si cat de “morali” suntem de fapt? In spatele mastii pe care ne-o afisam…
Ar mai fi o intrebare…legata de fantezii… ca tot vorbeam de ele. Si mai am si altele…dar acum sunt prea obosit ca sa gandesc…noapte buna.

Popularity: 36% [?]