Category: Blog

O poveste de dragoste sau "De ce o mai iubesc pe M"

Este doar o incercare … poate o sa continue …

Introducere

– Astazi am vazut-o pe M. Si ne-am salutat. :-)
– Aham. Si? N-ai intrebat-o ce mai face? ;-)
– Eeeee, stai, incet, deocamdata abia ne-am salutat. Da’ de ce n-o intrebi tu?
– Cu mine nu vorbeste. Se incapataneaza sa ma ocoleasca.
– Hmmmm. Ma, tu o mai iubesti!
– :-) … Still. Yet. :-)
– Uf. Si de ce nu faci nimic? Du-te, spune-i.
– Eh, i-am spus o data. Am incercat. E randul ei… De fapt … a incercat si ea, dar neconvingator. Dupa care … m-a ocolit din nou.
– Pot sa fac eu ceva? Ma duc eu si ii spun.
– Hahahaha. Din secunda in care vei deschide gura, te va uri. Nu te pune cu furia ei!
– Ok. Si de ce m-ar uri?
– Pentru ca, in opinia ei, eu nu pot avea “doar prietene” … cu siguranta am facut si altceva cu tine… ;-). Deci … te va uri … si pe mine si mai tare! Pentru ca ma iubeste. Si ma uraste. Pentru tot ceea ce sunt. Pentru tot ceea ce am fost. Ea uraste pana si femeile pe care le-am iubit inaintea ei.
– Hai maaaaaa. Nu cred asta!
– Ba da…Poate o sa-ti povestesc intr-o zi. Ea ma uraste acum de exemplu si pentru faptul ca spun ca sunt fericit. . Parca si-ar dori sa ma vada trist in fiecare zi. Pe ea…de cate ori o vad, e trista… sau poate isi ia fata asta cand sunt eu in preajma ei. Dar eu nu vreau s-o vad asha, nu-mi place. As vrea sa o stiu fericita. Cu sau fara mine, cu sau fara ea, avem dreptul sa fim amandoi fericiti.
– Dar tu chiar esti fericit acum?
– Da. Desi asta nu inseamna ca atunci cand o vad nu ma apuca amintirile si parerile de rau. Asta nu inseamna ca nu-mi tresalta inima de cate ori o vad. Asta nu inseamna ca nu-mi vine uneori sa urlu prin peretele care ne desparte 8 ore pe zi: TE IUBESC, M. Astea sunt chestii pe care nu ai cum sa le stergi cu buretele, nici daca ai vrea. Dar nici nu inseamna ca trebuie sa stau sa oftez zi de zi, clipa de clipa. Nu inseamna ca nu ma pot indragosti, nu inseamna ca nu pot iubi, nu inseamna ca nu pot sa ma simt iubit, nu inseamna ca nu pot zambi, nu inseamna ca nu pot fi fericit.
– Stai putin! Deci o iubesti pe ea, dar poti iubi si pe alta?
– Probabil… Nu am incercat inca … Oricum, ar zice ca sunt ipocrit… Dar ca sa-ti raspund : vezi tu, sufletul nostru este o mica particica din infinit. Si o parte din infinit – tot infinit se cheama… si o parte din sufletul nostru este o mica particica din infinit si tot asa! Sunt iubiri mari, iubiri mici, iubiri trecatoare … In sufletul nostru toate sunt cate un mic infinit dintr-un alt infinit. Toate fac parte din sufletul nostru. Nu se sterg, fac parte din experienta noastra, din existenta noastra.
– Si crezi ca ea te mai iubeste? De fapt, ce spun eu aici … cred ca si ea inca te mai iubeste!
– Cu siguranta! Daca m-a iubit vreodata, da. Poti sa urasti, poti sa judeci pe cineva. Dar o faci cu mintea. Si da, ura, planurile de razbunare pe care le faci in cap, imaginea pe care ti-o creezi … toate rezultate ale gandurilor tale … lasa urme si in suflet … si sufletul reactioneaza. Te simti rau. Dar nu urasti cu sufletul. Urasti cu mintea. Sufletul nu uraste, sufletul doare. Cu sufletul doar iubesti. Si atunci, singura care ramane, pura, este iubirea.
– Ok, am inteles. Si ce-ai sa faci acum cu M?
– O s-o iubesc in continuare. E singurul lucru pe care pot sa-l fac, nu? Si o sa strig cat pot de tare ceea ce sunt. Asta fac si acum,nu? Si poate, o data, intr-o zi, sper, va inceta sa ma urasca pentru ceea ce sunt. Va inceta sa se urasca pentru ceea ce este. Si va ramane doar iubirea.

– Frumos spus. Dar cum adica vei striga ceea ce esti? Cum adica? Nu esti cam egoist? Ea nu conteaza?
– :-) Si ea imi spunea ca sunt egoist, ca e cel mai usor sa spun: asta sunt, luati-ma asha sau nu ma luati deloc. Marturisesc ca nu am stat niciodata sa analizez aceasta afirmatie, care nici macar nu-mi apartine! Dar uite, stau acum. Da, sunt egoist! Dar cred ca sunt mai putin egoist spunand “Asta sunt” decat sa incerc sa o schimb pe ea. Da, are dreptate! Sunt egoist. Eu contez cel mai mult. Si asha si trebuie sa fie. Indiferent de ce am fost invatati, prin neobosirea cu care isi cauta de-a lungul intregii vieti implinirea sa, nu a altcuiva, intotdeauna, SUFLETUL SE IUBESTE MAI INTAI PE SINE! Atunci cand intinzi mana si ajuti pe cineva, cum te simti?
– Bine!
– Observi? TU te SIMTI bine ca ai ajutat pe altul! Tu asta simti, nu simti ce simte celalalt! Poti eventual sa crezi ceea ce simte celalalt, dar este relativ!
– Revenind … Ea nu conteaza?
– Ba da, conteaza. In primul rand pentru ea! Eu nu pot decat sa presupun ceea ce este in sufletul ei, nu pot decat sa presupun cum se vede ea dimineata in oglinda, cum se vede ea vis-a-vis de mine. Si nu pot decat sa presupun ca ceea ce vede ea, sau vrea sa vada, sau nu vrea este ceea ce este si in sufletul ei. Ce stiu sigur este cum ma vad eu fata de ea, cum ma simt eu fata de ea. Te poate uimi sa privesti din exterior si sa vezi intr-o relatie ca fiecare il considera pe celalalt altfel decat se considera celalalt pe el, ca amandoi se gandesc: “Ce asteapta celalalt de la mine in aceasta relatie” in loc sa se gandeasca: “Ce astept eu de la aceasta relatie”. Ne grabim sa ii analizam pe ceilalti dupa experienta noastra si sa le dam roluri in relatie. Fara sa ii lasam pe ei sa-si aleaga rolul. Poate eu ma insel, poate ea nu este asa cum cred eu. Dar ea cu siguranta nu se insala: ea este asa cum crede ea! Acolo, in adancul sufletului, nu la suprafata, nu la nivel declarativ, nu in relatie cu mine, cu altii sau cu ce spun altii. Am mai spus-o: numai sufletul este absolut. Restul este relativ.
– Bun. Deci esti egoist. Preferi sa spui “Asta sunt”.
– Da. In viata, intr-o relatie, poti sa faci concesii, sa faci compromisuri. Dar la un moment dat sufletul va reactiona. Se va simti neimplinit. De-asta nu merg multe relatii. Pentru ca oamenii fac compromisuri.
Noi ar trebui sa invatam sa-i acceptam pe cei din jurul nostru pentru ceea ce sunt ei, nu pentru ceea ce vrem noi sa fie. Orice om din viata cu care interactionezi, voit sau nu, intamplator sau nu, din momentul in care ajungi in contact cu el devine parte din experienta ta, din (re)descoperirea ta. Si trebuie sa-i multumesti pentru ca exista, pentru ca te ajuta prin actiunile sale sa-ti descoperi sinele. Nu sa-l urasti, nu sa incerci sa-l schimbi. Sa-l iubesti. Pentru ca exista.
– Si tu de cate ori ai facut asta?
– De prea putine ori!
– Dar zici ca o relatie nu poate sa mearga facand compromisuri…
– Categoric! Pentru ca le faci, totul merge bine o vreme, dupa care incepi sa ai frustrari. Dupa frustrari apar indoielile. Apoi certurile. Apoi neincrederea. Si s-a dus totul pe apa sambetei. Nu poti sa traiesti din compromisuri! Pentru ca te vei simti intotdeauna neimplinit. Nu poti sa traiesti spunand “Nu vreau asta”. Pentru ca exact aia vei avea. Inevitabil! Spune intotdeauna “Eu sunt asa!“. Iar oamenii care te vor accepta asa cum esti vor ramane in jurul tau. Ceilalti se vor departa.
– Si atunci ? M ?
– Pai … exact de-aia am spus ca este randul ei. Daca va fi sa fie, va fi. Daca sufletul ei va rezona cu al meu, daca se va simti fericita, implinita langa mine va veni. Nu pot, nu vreau sa mai intervin brutal in viata ei. Am facut-o. Si a iesit rau (una peste alta, tot o experienta din care am invatat amandoi ceva!). Nu pot sa-i cer eu sa se schimbe. Eu stiu cum sunt si stiu ce vreau. Iar atunci cand imi spun: “M se va intoarce la mine” sufletul meu se bucura.
Stiu si cum este ea, dar ceea ce stiu eu este relativ. Important este cum se vede ea. Iar daca dorintele, visele, conceptiile noastre despre viata vor fi similare, vom fi intr-o zi din nou impreuna. Nu trebuie sa facem noi nimic. Viata ne va purta pasii unul catre celalalt. Cu forta nu reusesti nimic. Doar cu iubire.

– Ok. Deci vom avea o poveste de dragoste.
– Si nu numai. Daca vom continua, o sa avem o discutie d
espre viata, suflet, pasiune, realitati, reguli, tabu-uri, relativitate, adevar, minciuna, tradare, ce e bine si ce e rau, oameni, atractie. Dar toate, tot ce exista si va exista graviteaza in jurul sufletului. E frumos sa spui, sa auzi asta … dar e si mai frumos sa o intelegi.
– De ce sa nu continuam?
– Ramane de vazut …

Uite ca scriu …

De fapt … nu stiu ce sa scriu. Sau, si mai precis, as scrie atat de multe incat …

O sa incep cu un gand pentru tatal meu care saptamana trecuta s-a simtit foarte rau … o problema mai veche care a recidivat dupa 11 ani. Dar, speram cu totii sa fie ok. Tata este un luptator! Si va fi bine. Pe 14 iulie avem nunta Ancai, sora mea … pana atunci o sa fie bine.

Saptamana trecuta am fost prinsi cu organizarea unei nunti la care am cantat sambata. Foarte misto! Am cantat la niste tipi pe care de cand i-am cunoscut i-am vazut de atatea ori incat mi-au devenit prieteni. A fost o nunta atipica …pentru ca au vrut sa si-o faca la ei acasa, “la mosie”, cum zic ei: o curte superba de vreo 6000 de metri patrati, cu pomi, cu flori, cu gradina … superb. Ma gandesc sa-mi iau si eu teren acolo si sa-l vand pe cel din Tunari care mi se pare foarte inaccesibil din cauza smecherilor cu masini multe si mari care si-au facut case in Pipera-Tunari.
Zona este superba, cu lac, cu peste, cu paduri… 30 de km de Bucuresti. Chiar ma gandeam pe scena … n-am obosit deloc, asta din cauza aerului “conditionat” de padure. Ce inseamna sa respiri AER si nu GAZE!
Totul s-a intamplat acolo… Cu scena acoperita ca la concertele in aer liber, cu lumini, cu tot tacamul. Invitati … toti prietenii lor, ca la nunta, na. Am cantat cu ei, am dansat, am facut glume, ne-am imprietenit … Ne-am simtit ca intre prieteni.

A, vineri mi-a placut in Becker! In Becker e din ce in ce mai bine!!! Oameni normali, nu mai vad camasi albe suflecate si desfacute cat sa se vada lantul gros de aur, pantaloni de shtofa si pantofi de lac! Incepe lumea sa inteleaga ca acolo nu mai e discoteca! :-)) (Cel mai tare a fost cu o mireasa acum cateva saptamani care a ajuns acolo si dansa pe rock ca la manele :-))) ). Mdea…vineri seara … o tipa pe You Can Leave Your Hat On a facut furori in club! Si culmea e ca a venit si mi-a dat si invitatie la nunta ei … Ginerica era in sala! Asha da femeie! Jos palaria! De fapt … You can leave your hat on …:-)))
Ieri am fost la mare. Scurt. M-am prajit un pic. Dar n-am fost cu motorul. Too dangerous for me … yet… Apropo de noua mea dragoste, Gabitza, stai linistita, amandoi suntem ok. Si poti sa ai incredere in ea, ea nu va dezamagi niciodata.
Astazi am fost liber … si am avut o zi cu totul si cu totul speciala. I’m happy.;-)

Cam asta a fost … asha … la suprafata… ce poate fi spus.
In rest … am un feeling. Am un feeling ca se schimba ceva in viata mea. Sunt pus in ultima vreme in mijlocul unor intamplari, cunosc oameni noi cu care stau de vorba pe diverse teme. Si constat ca, pe zi ce trece gandesc altfel, simt altfel, ma bucur altfel, apreciez alte lucruri. Brusc, mi s-au deschis ochii, mi s-au deschis noi orizonturi, mi se ofera alte oportunitati. Incep sa constientizez cine si ce sunt cu adevarat. Nu inseamna neaparat ca m-am schimbat, ci mai mult ca inteleg, constientizez gandurile mele, actiunile mele si consecintele lor. Este foarte ciudat. In sensul bun al cuvantului. Este ca si cand viata mea a fost o bezna in care am facut ce am facut (de cele mai multe ori ce-am vrut), iar acum cineva (sau chiar eu) aprinde un bec si vad: ce e in jurul meu si mai ales pe mine. Iar lumina ma ajuta! Ma ajuta de exemplu sa gasesc raspunsuri corecte (pentru mine) la multe intrebari, mult mai usor decat o faceam alta data! Daa, stiu, unii se uita chioras la mine … dar cred ca mai important e cum ma simt si ma vad eu, decat altii. E normal sa nu fii inteles si acceptat de toata lumea, nu am cum sa cer asta. Ma rog, daca m-ar intelege si accepta, nu toti … macar cateva persoane f importante pt mine… ar fi ceva.
Apropo de scris, mi-a spus cineva care a citit blog-ul ca apreciaza ce se “intampla” aici. Si ma sfatuia sa incerc sa scriu ceva. Hmm, cum ar fi? Ce scriu eu aici insa, ma refer mai ales la cele de la categoria Diverse ganduri, nu sunt ideile mele! Nu le-am inventat eu! Sunt idei despre care au scris si altii, dar, intr-adevar, pe care le exprim trecandu-le prin mintea, sufletul si experientele mele. Asha ca nu stiu inca despre ce sa scriu… Nu pot scrie ce au scris altii inaintea mea. Sau pot … dar cu totul altfel. Sunt atatea lucruri de spus! As putea vorbi atat de mult despre dragoste, ura, suflet, vise, ganduri, egoism, relativitate, reguli, societate.
Dar cum? E, vezi, inca n-am un raspuns la TOATE intrebarile… Sau … Poate am … ;-)

Cu politisti

Trebe sa va povestesc un episod cu Garcea.
Pe drumul de intoarcere de la Satu Mare spre Bucuresti ne opreste un nea Caisa pe drum pe langa Aiud. Si-i da amenda soferului ca n-avea luminile aprinse. Asta ia amenda si cand sa se urce in masina auzim dinspre masina de politie tipand: Domnilor, acest politist este ilegal aici!
Hopaaaaaaa. Ia sa vedem despre ce e vorba. Sunetistul ia telefonul sa faca poze si traversam inapoi la masina de politie. Acolo un domn il lua pe Garcea la trei pazeste. Ca arata-mi domle legitimatia, ca nu te-ai legitimat. Arata-mi ordinul de serviciu ca ai dreptul sa stai aici. Pe asta de ce nu-l opresti ma, nu vezi ca n-are luminile aprinse? Garcea deja era plin de nervi. Langa domnul cu pricina era o doamna judecatoare din Cluj care s-a apucat sa-i recite lu Garcea din lege. L-a pus pe Garcea sa-i scrie in procesul verbal (ea dicta, si el scria :-)))) ):
Contest amenda pentru ca: politistul nu s-a legitimat, nu a prezentat ordinul de serviciu si opreste masinile in mod aleator.
Scrie asta tot acolo, iau si eu procesul verbal din mainile soferului nostru si ii zic lu Garcea: ia scrieti si la noi la fel. Asta arunca procesul verbal pe jos, ii zice colegului: “ia cheama ma mascatii”, tranteste usa de la masina si fuge. Foarte taaaaaare.
Ne-am dus la Aiud cu judecatoarea la sediul politiei, am cerut sa vb cu sefu lu asta, ne-a ascultat omu si l-a chemat pe nea Caisa prin statie. Asta a venit la sectie da tot facea pe fitzosu … l-a luat sefu deoparte …pana la urma si-au cerut scuze si au anulat procesele verbale. Sa vezi ce spasit era Garciosu … a dat mana cu noi … ca ne cerem scuze … ca bla bla… Baietii erau de fapt pusi pe praduiala…
Deci de retinut: de legitimat politisti si de cerut sa arate ordinul de serviciu.

Ce-am mai facut …

Saptamana trecuta am fost plecati la Satu Mare. Lansare de showroom Skoda si lansarea noii Skoda Fabia. Toate bune si frumoase … numa’ drumu ingrozitor. Am facut 16 ore la dus si 14 la intoarcere. Opriri dese … mici … ciorbe … A, sa nu va opriti niciodata pe Dealul Negru sa comandati ciorba. Micii nu i-am incercat, dar ciorba era o zeama slinoasa si fara gust. Yac!
Valea Oltului am mai vazut-o … frumoasa ca de obicei. Mi-a fost lene insa sa fac poze.In schimb ne-am oprit si am mancat corcoduse… mmmmm
Am ajuns dupa multi ani din nou in Cluj. Foarte multi ani… Din pacate nu am putut sta decat pret de o tigara … Clujul… Atat de frumos, de calm, de linistit, de cosmopolit. Si oamenii sunt altfel… Nu stiu de ce, dar cam au dreptate sa ne considere niste necivilizati. Bucurestiul este de-a dreptul scarbos cu adunatura de betoane, praf, mizerie, basculante, tarani, neciopliti, manelisti…
Am lasat Clujul in urma si la un moment dat ne-am oprit la o bariera. Am deschis usile microbuzului si de pe canapeaua din spate de unde stateam m-a izbit un cer plin de stele. Atat de clar si de senin. Si mi-am adus aminte de o noapte de august … cu un cer plin de stele … pe dealurile Dragasanilor. Mi-e dor … sau mi-e dor sa-mi fie dor.
…tarziu in noapte am ajuns la Satu Mare – ne-am dus direct la Westcar si ne-am apucat de montat. Am terminat dimineata, am dormit cateva ore si apoi am mers la probe. Lansarea a fost ok.
Joi spre vineri pe la 3 dimineata paraseam Satu Mare – inapoi in Bucuresti. Pe drum am dormit aproape tot timpul.
Am ajuns in Bucuresti la fix pentru un dus si apoi … la Becker.
Am spus-o vineri noapte la finalul concertului … m-am simtit atat de bine pe scena incat am uitat de oboseala, de dureri de oase de pe drum … de tot…
Sambata seara a fost la fel… De fapt, cred ca a fost mai misto. Una peste alta, am avut un weekend foarte tare la Becker.

Back online

Am fost certat ca am parasit blogul. Nu l-am parasit. Numai ca nu mi-am gasit timp sa scriu. De fapt … asta e o scuza si atat. Si am si niste comentarii la care as vrea sa raspund ca na … am ramas dator.
So … I’m back

Harley Davidson

Dap, thks Kara pentru comment.
Si pentru link.

YouTube Preview Image

Eh, mai am pana la un Harley, dar normal ca e visul meu …
Misto reclama. “We believe in going our own way, no matter wich way the rest of the world is going”. Cool. Folow the dream.
A, si unul din commenturile de pe youtube:
Been riding for 35 years, learned to ride on Jap bikes (none of which are still on the road) and now have my 4th Harley. Only one of them is in the grave, thanks to a bitch with a cell phone.
:-)))))))))

Anonimi …

Hai ca m-am enervat. Deci cum e asta frate sa primesti comentarii pe blog si sa nu stii cine ti le-a scris? Si ma mai si cunoaste, de-mi zice Guran. Ma mai si lauda… Da’ nu se semneaza. I-o fi rusine sa zica, ba, io sunt ala (aia) de-ti zice bravo!
tz tz tz tz
Cat de club … normal ca-l promovam … sa vina lumea, nu? ca mie nu-mi place sa cant la mese goale :-D
Deci … azi e joi, incepe distractia. Yes!!!!

Good mornin' people

Astazi traficul in zona Colentina a fost liber. Nu inteleg. Ieri se mergea pe contrasens, pe a doua linie de tramvai, astazi era super liber. Si-or fi lasat toti masinile acasa??? Pai mai lasati-le oameni buni, mai veniti si voi cu metroul.
Bine, nici asa cu fara trafic nu e bine, ca era sa-l busesc pe-un imbecil care s-a apucat el sa depaseasca coloana care facea stanga pe banda 1 si apoi sa faca el stanga. Toti inteligentii au carnet. M-am oprit la doua degete de el. Loganul meu fara ABS … Am avut bafta. Hmmmm. Daca eram pe motor ma opream? Probabil ca-l ocoleam.

Aseara m-am plimbat prin Parcul Carol. Nice, liniste, calm, pasarele, gangurit de copii, indragostiti plimbandu-se de mana sau sarutandu-se pe o banca la umbra. Inflorisera vreo doi salcami ce mi-au alintat narile iritate de aer conditionat, gaze de esapament si fum de tigara. Parca lipsea totusi ceva. Ah, da. Fitzele de Herastrau! Tz tz tz. Imi e dor de ele. La un moment dat am vrut sa ma intorc la masina sa-mi pun rolele. Dar … cam periculoase aleile in panta pentru un incepator ca mine. Poate incerc data viitoare.

A inceput lumea sa-mi citeasca blogul. Ba chiar sa si comenteze. Virtual, am prieteni! Cristiana mi-a trimis chiar poze de sambata. Saru’ manaaaa.

Deci, cum acum am cititori … Good mornin’ people. :-)

I feel good

I knew that I would now…

E luni dimineata si sunt treaz … serviciul …:-(
Dar ce weekend am avut… A fost full in Becker joi, vineri si sambata.
Joi ca joi, ca a fost concertul Iris si dupa am cantat si noi. Vineri au fost vreo 300 de persoane. Iar sambata am rupt pisica-n doua. Clubul full, la un moment dat s-a spart teava – vreo 50 de luxemburghezi pusi pe distractie de n-au mai avut mese si s-au postat in fata scenei. Lume cu chef … ce fete …uuuh, babe… cred ca o sa ma indragostesc ;-) … Am cantat 4 seturi si as mai fi cantat. M-am trezit tras de maneca de niste colegi de liceu – an cu mine, alta clasa … binenteles ca nu i-am recunoscut, mi-era si rusine. Dar m-au iertat :-). Chef mare pe capul lor … La final nu le-am putut refuza un shot de tequilla. Asha ca am ajuns acasa trotil. Am adormit pe la 4… dar cred ca numai berea si tequilla m-au facut sa dorm caci la cum m-am incarcat in timpul cantarii m-am trezit la 8 dimineata si ma uitam ca tampul pe pereti. Ieri am fost cam zombie toata ziua.

Ah, da. Sambata m-am dat cu motorul. Nice… Trebuie sa-mi iau carnetul mai repede! Si motor, of course …

Ghici ce faceam azi noapte dupa ce m-am intors de la Becker? Updatam albumul cu poze. Am pus si pozele de la lansarea clubului, si de la ziua mea. Am mai pus si niste “restante” – poze de la Gala dealerilor Skoda si pozele de asta vara de la Frankfurt – alea cu gradina de chitari :-)

Hopa! Am primit un comentariu pe blog! Primul comentariu :-). Trebuie marcat.

Hmmm… Flash-uri de sambata … Colegii urland Guranel =))… Vreo doua luxemburgheze blonde … bunutze … cam purii dar bunute… (Cica mergem sa cantam in Luxemburg la ziua uneia … s-o vedem si p-asta).
O masa de pustoaice singure – dupa cum au tinut sa specifice – care-si serbau o prietena… stai putin … singure? Mda… Berea e de vina… le-ai lasat sa plece. Si pe Cristiana la fel …
Guraaaaaaaan! Wake up!
La munca! Azi e luni. Ne vedeeeem joooi … ;-)

Album foto nou

Mornin’.
Am pus pe site cateva albume foto pe care tot promiteam ca le postam.
Raman dator cu pozele de la lansarea Becker Brau Live Music si de la ziua noastra.
Ieri la Iris am uitat sa-mi iau camera :-(

EnterClick.ro - Generator trafic web

Facebook