Bruckner? si un sondaj …




Bruckner … Bruckner …
Heheeeee… Dac-ai stii ce a generat comentariul tau, draga anonimule, referitor la Pascal Bruckner. Am primit diverse reactii pe mail, pe mess …
Unii mi-au spus ca gresesti si ca n-are legatura cu Bruckner. Altii m-au sfatuit in nici un caz sa nu merg in directia aia. Unii s-au apucat sa-l (re)citeasca.
Da, am citit Luni de fiere acum cativa ani si mi-a placut. Tin minte si acum… am primit-o de la o fata cu ochii ingrozitor … de verzi…cu breton frantuzit si mare fan “Amelie”… ce-am mai oftat dupa ea … :D.
Am citit si Iubirea fata de aproapele. Mai pe gustul meu parca …
Realist. Si modern.
Citeam recent o declaratie de-a lui Bruckner cum ca “Iubirea fata de aproapele” este “cartea revansei femeilor asupra barbatilor”. Poate tocmai de-aia mi-a placut. Pentru ca spune un mare adevar, acela ca nu numai femeile ci si barbatii sunt in aceeasi masura … ceea ce lumea numeste “curve”. S-a impamantenit treaba asta, ca barbatul are voie sa umble cu slitul desfacut si sa nu fie nici o problema pe cand, o femeie daca umbla cu fusta ridicata se cheama curva. De fapt … va las pe voi sa comentati treaba asta… Asta ca tot am ajuns cu povestea despre M la … o discutie “morala”. Va zic la sfarsit ce si cum…
Dar, ca sa raspund la intrebare, nu, nu am de gand ca povestea sa continue (daca va continua, ca am ceva dubii) in genul Bruckner. Primul motiv ar fi ca n-ar fi nimic original in asta. Al doilea este ca nu cred in ideea “e bine sa traim în conventia de a fi împreună cu jumatatea pana la capatul vietii, cu riscul de a ne distruge reciproc”. Si nu asta este ideea povestii despre M… desi…daca stau bine sa ma gandesc, am trait la un moment dat o experienta de genul asta… Al treilea motiv este legat de limbaj si de ceea ce spuneai tu, de maniera foarte explicita…care presimti ca o voi folosi si eu. De unde presimtirea asta? Doar pentru ca am spus ca “ne pipaiam in mijlocul strazii”? De ce? Tu, voi n-ati facut-o niciodata? Nu aveti fantezii de genul asta? Sa faceti, de exemplu, sex intr-un loc public? Oau! S-a oripilat cineva? De ce???
Sa ne intelegem, maniera explicita a lui Bruckner imi place. Imi plac lucrurile spuse pe fata. Nu-mi plac la el insa detaliile scarboase, duse la extrem (alea cu fecalele sunt de-a dreptul…). Deci daca prin maniera explicita te refereai la asta, ei bine nu… erotismul poate fi descris si altfel…de aceea o sa incerc sa stau departe de Bruckner si din punctul asta de vedere.
Cam asta cu Bruckner…In rest…iau de bun comentariul tau si-ti multumesc pt el. Si vezi ca ai dat idei cand ai spus chestia referitoare la un roman. M-a intrebat cineva daca as vrea sa public ceva…:D

Ma intorc acum la “chestiunea morala” din povestea despre M. Pentru ca va promisesem mai demult ca va voi chestiona cu privire la diverse “tabu-uri”, uite, hai sa vorbim despre acesta. Legat de moralitate, de fidelitate, de a insela sau de a fi inselat, de a avea o aventura…sau mai multe. Vreau sa aud, pardon, sa citesc parerea voastra. De preferat aici, pe blog, nu pe mail, mess sau prin viu grai.Va provoc la polemici!
Stiu, toata lumea spune: “Inselatul este cel mai ingrozitor lucru pe care poate un om sa mi-l faca”. Si totusi… TU ai inselat sau nu? Sunt curios cat curaj aveti… macar asa, sub acoperirea anonimatului…pentru ca altfel stiu…e greu sa recunosti asta. Chiar vorbeam intr-o seara, la club, dupa cantare, cu niste prieteni despre cat de “monogami” suntem facuti noi, oamenii. Si cat de “morali” suntem de fapt? In spatele mastii pe care ne-o afisam…
Ar mai fi o intrebare…legata de fantezii… ca tot vorbeam de ele. Si mai am si altele…dar acum sunt prea obosit ca sa gandesc…noapte buna.

Daca ti-a placut acest articol aboneaza-te prin mail!

Similar Posts:




Comments

Laurentiu-Guran.ro

Tags: ,

8 Comments

  1. De cand lumea si pamantu’ oamenii inseala…Si tot de aunci societatea ii permite barbatului sa faca acest lucru fara nici o consecinta, iar femeii ii sunt adresate tot felul de apelative… Mai nou societatea moderna i-a gasit barbatului o scuza “barbatii din punct de vedere genetic nu sunt facuti sa fie monogani” sau mai e scuza (asta un pic mai veche) “daca nu a stiut femeia sa si-l tina acasa normal ca s-a dus cu alta”. De ce noi femeile trebuie sa ii tinem pe ei acasa? De ce nu trebie sa ne tine ei pe noi? De ce i se gasesc barbatului scuze cand calca pe bec? Un cuplu, o relatie presupune doua persoane, doua persoane care au aceleasi drepturi, care au aceleasi obligatii. Da,eu sunt femeie si da am inselat si nu mi-e rusine sa spun, am facut-o din razbunare, din placere, din curiozitate. Si care e problema? Suntem oamenii, tentatia exista de partea ambelor sexe si toti ii cadem prada la un moment dat. Intr-o relatie se presupune ca discuti totul cu partenerul de viata, stiti unul despre altul cum si ce ganditi, stiti absolut tot. Atunci a insela nu mai inseamna neaparat gestul fizic…poate fi si un gand, o dorinta de a te duce cu altcineva… Asadar cine nu a inselat pana acum macar o data?

    Reply
    1
  2. Well, Alexa, mi-a placut raspunsul tau. Am stat mult sa ma gandesc cum sa va chestionez pe diverse teme, de cand am aruncat ideea unui chestionar. Am cautat si chiar am gasit pe net formulare de survey… dar m-am gandit ca v-ati speria si ati fi reticenti la o astfel de formula. Desi … mi-as fi dorit ca rezultatul sa iasa statistic: “au raspuns x% femei din care y% au afirmat ca au inselat. Motivele sunt: m% razbunare, n% placere, o% curiozitate”.
    Am renuntat la idee si am preferat varianta unor intrebari deschise in jurul unui subiect dat…cred ca v-ar fi mai usor sa participati la o discutie decat sa fiti doar un material de studiu statistic. Si totusi… raspunsul tau a fost … cum nu-mi puteam dori mai bine: “Sunt femeie si da, am inselat pentru….”. Foarte tare! Excelent.
    Un singur lucru n-am inteles. Finalul. Deci daca intr-un cuplu s-ar discuta deschis ce s-ar intampla? N-ai mai insela? Ar ramane la stadiu de gand, de dorinta si atat? Sau ai face-o cu acordul partenerului? Lumineaza-ma!
    Ok … astept provincia :-).

    Reply
    2
  3. Referitor la Bruckner…cred ca m-ai inteles gresit. Nu mi se pare nimic anormal in ce ai spus pana acum…era pur si simplu o remarca…nu mai intru in detalii dar ideea nu era ca mi se pare deplasat ce ai scris pana acum :)…nici vorba…dar am zis ca e posibil sa continui intr-o astfel de maniera…ca a lui Bruckner spre exemplu…cat despre inselat…pana acum nu am facut asta fizic si am avut numai relatii de lunga durata… :) dar bineinteles…gandul zboara :)…si nu sunt de parere ca femeile nu insala ci doar barbatii…si eu as insela daca as simti nevoia…probabil ca nu m-as stapani daca as intalni pe cineva care sa-mi starneasca dorinta si curiozitatea :) spre exemplu chiar de ceva timp mi se intampla ceva de genu asta…chiar daca am o relatie de vreo 3 ani…in ultimul timp ma gandesc cam prea mult la…altcineva :)…si ce-ar fi daca?…

    Reply
    3
  4. O relatie de cuplu nu numai ca ne uneste cu o alta persoana, dar ne si transforma. Adesea apare insatisfactia atunci cand unul dintre parteneri sau amandoi au senzatia ca sunt prinsi intr-o capcana fara iesire sau cand cei doi inceteaza sa-si mai aprecieze eforturile reciproce.
    Fiecare om are nevoi relationale.
    Cred ca femeia pune pe prim plan – am nevoie sa fiu iubita, ascultata, valorizata, etc. si partenerul meu imi satisface aceste nevoi. Sunt sau nu dependenta de el? Aici intervine capacana… Am nevoie de partenerul meu pentru a-mi satisface nevoile de iubire, de valorizare, de-a fi ascultata, etc. dar nu sunt dependenta de el. Dispare confortul in cuplu atunci cand apare dependenta? Sau cand partenerii se simt independenti? Probabil ca tine de fiecare, de nevoile fiecaruia si atunci poate ca pare dorinta de a-ti insela partenerul pentru a gasi ceea ce lipseste.

    Reply
    4
  5. Hai sa vedem cat de bine pot sa te luminez… Daca s-ar discuta deschis intr-un cuplu, tot inselat s-ar numi doar ca partenerul de viata ar stii si el exact ce se intampla. Iar daca inselatul nu s-ar materializa neaparat intr-un gest fizic, atunci gandul, dorinta exprimata in cadrul cuplului ar putea fi chiar benefica… Nu ai de unde sa stii ce isi doreste celalat daca nu discuti…

    Reply
    5
  6. Ma uimesti pe zi ce trece!Incep sa cred ca pe tine chiar te intereseaza ce-i in capul femeilor, motiv pentru care ma sacrific sa particip la “studiu”.
    Am avut numai relatii carora un scriitor nepriceput a uitat sa le puna punct si am iesit din fiecare cu mari mustrari de constiinta, pentru ca, la un moment dat, am obosit sa mai lupt.Relatii in care, dupa ceva timp, disparea cu desavarsire viata sexuala, dupa vreun an ma trezeam ca am langa mine un…prieten bun si dupa alte cateva luni il luam ca facand parte din decor. Pot sa recunosc, astazi, aici, sub “protectia” unui nickname, ca, de fiecare data, dupa un an, am inceput, inconstient, sa caut altceva. Pentru ca inconstientul meu a fost mai destept decat mine, mi-a schimbat obiceiuri, accesorii, prieteni, in incercarea disperata de a ma face sa pricep ca nici acela nu era The One.
    Fizic, n-am inselat niciodata, desi imi dau seama ca, pentru toti aceia care au primit cu vadita surprindere vestea despartirii, ar fi fost mult mai usor daca as fi facut-o; ar fi avut un motiv sa ma urasca, sau si-ar fi concentrat disperarea asupra unui potential rival.
    Am crezut cu multa covingere, ani de-a randul, ca oamenii sunt facuti sa fie monogami; am crezut, odata, in suflete pereche, in familia perfecta, in “happy ever after”; am crezut ca sunt cea mai corecta si mai fidela femeie din lume(si, daca mi-as intreba toate cunostintele, ar baga in continuare mana in foc pentru asta:). Descopar acum ca sunt vesnic nemultumita, vesnic in cautare de ceva mai bun, rasfatata, infumurata si..nici macar nu-mi mai fac procese de constiinta. Asadar, nu am inselat, dar nici nu pot spune ca sunt mai buna decat cineva care a facut-o.
    P.S.: Probabil ca voi umple blogul de commenturi pana trec de aceasta perioada de tranzitie, asa ca fa-le tuturor un serviciu si nu le mai publica. Oricum,pentru ca gandurile tale insirate aici m-au surpins atat de tare incat am trecut repede peste o perioada proasta, iti voi fi vesnic recunoscatoare:)

    Reply
    6
  7. :))) oamenii inseala pentru caaaa ..de obicei sunt lenesi. si comozi. pentru ca sunt nehotarati si nu stiu ce vor. nu-si cunosc idealul asa cum braveaza ca si-l si doresc “cu tot sufletul si cu toata inima”; pentru ca ajung sa se rutineze in relatii deoarece nu au curajul sa transeze lucrurile si sa spuna sincer: “nu te mai iubesc, nu te mai vreau..e un compromis sa ma aflu inca aici, langa tine”. pentru ca le place. sau pentru ca le place sa ramana in situatia prezenta, si sa ramana deschisi si la o relatie viitoare (care cataodata se desfasoara in paralel, spre deliciul beneficiarului/beneficiarei :))), ..sau poate pentru ca e uman sa fii deschis unor noi perspective..
    Desi sunt total impotriva duplicitatii, totusi cunosc pe cineva drag mie si foarte apropiat care a cunoscut fericirea pentru prima si ultima oara in viata, inseland; inseli poate si pentru ca esti intr-o situatie fara iesire… uite un film care mi-a dat de gandit si mi-a nuantat felul in care vad “infidelitatea”: Bin-Jip/3-Iron/Menaje a trois, regizat de Kim Ki-duk..e savurosss :))).

    e cam fortat sa vezi totul in alb si negru ..si e cel putin sanatos – mental si mintal – sa vezi prin deschidere si alunecare, in nuante ..nu-i asha?

    ..sau poate “inseland”/ “inselandu-te” ..pe tine/pe mine/pe altii/pe toti:))/reciproc .. dobandim singurul exercitiu constructiv prin care sa re-cunoastem, pana la urma, “the Unending Love”: I seem to have loved you in numberless forms, numberless times…
    In life after life, in age after age, forever.
    My spellbound heart has made and remade the necklace of songs,
    That you take as a gift, wear round your neck in your many forms,
    In life after life, in age after age, forever. (asta-i din Tagore)

    dupa care te opresti. pt ca se inchide cercul :)

    Reply
    7
  8. Rapund si eu provocarii tale, desi se pare ca raspunsurile sunt in mare numai ale femeilor. Am avut o relatie de 7 ani, cu bune si rele. Fostului meu iubit ii placea foarte mult sexul frumos (carui barbat nu-i place :)), numai ca lui ii placea mai mult decat trenuia. L-am iubit enorm pt. omul care se afla in spatele mastii de vanator.La un moment dat am facut greseala de a-l ruga sa-mi spuna decat sa aflu din alte parti, si ce crezi….mi-a spus de fiecare data, si parca de fiecare data rasucea mai tare cutitul in rana, dar l-am iubit.Si acum imi aduc aminte perfect de Ioana Iepuras, de Olivia,de Alina, de Anca, de Mimi, de Simona si lista poate continua.
    Existau momente in care avea nevoie de pauze, si asta se intampla vara :), cand pleca singur la mare sau ma rog, cu baietii :), si atunci refulam, simteam ca-l urasc si nu vroiam sa-l mai vad…pana data viitoare.L-am inselat de ciuda, sa-i demonstrez ca si eu pot, ca si de mine este atras X sau Y. Ce era ciudat ca in monetul in care afla nu vroia sa ma mai vada…se simtea ranit in amorul propriu…de ce oare era ceva de genul “dinte pt. dinte”.
    Dar dupa cum am mai spus l-am iubit si in ultimul an al relatiei a inteles ca ma raneste si a fost doar pt. mine…dar s-a terminat si nu din cauza altei aventuri, culmea,au fost alte motive pe care poate o sa le spun la momentul potrivit.
    Multumesc…

    Reply
    8

Leave a Reply to Laurentiu ASHA

EnterClick.ro - Generator trafic web

Facebook